Pe 24 Octombrie 1998 s-a indreptat spre cer, la bordul unei rachete McDonnell-Douglas Delta II o prima nava spatiala, precursoare a noului mileniu, construita total diferit, decit orice pina in prezent. Este cunoscuta sub numele Deep Space 1
(http://nmp.jpl.nasa.gov/ds1) si are la bord peste 12 noi tehnologii.

La un pret de 152 de milioane de dolari Deep Space 1 nu are decit 2,5 m lungime si 450 kg. dar ceea ce face aceasta nava spatiala deosebita este propulsia.

Tehnnologia avansata are o frumusete a ei aparte! As vrea sa pot vedea, jetul de lumina albastrui (atomi de xenon ionizati), de o stralucire fantomatica, o imagine aproape identica cu ceea ce am vazut in filmele din seria Star Wars, ce tzisneste din duzele statiei Deep Space 1 la o viteza de ejectie de 99,777 km/h. De 10 ori mai eficient decit orice motor clasic de racheta, motorul ionic, de la bordul statiei, poate fi pornit numai in spatiu si in conditii de imponderabilitate. Puterea de propulsie zilnica este infima si este comparata ca fiind echivalenta cu presiunea exercitata de o foaie de hirtie asezata in palma. Oricum in spatiu, aceasta energie de propulsie se acumuleaza si nava spatiala cistiga incet dar sigur viteza (cam 24-32 km/h).

Pe 29 Iulie 1999 Deep Space 1 a trecut la numai 15 mile de asteroidul Braille cu o viteza de 56,000 kilometeri pe ora.

Pe 17 August 2000 NASA a declarat ca motorul ionic de la bortul statiei Deep Space 1 este motorul de racheta care a acumulat cele mai multe ore de functionare din istoria programului Spatial.

Motorul Ionic nu este ceva foarte nou. De fapt in 1970, nu prea multi stiu, NASA a lansat primul motor ionic in spatiu. Programul numit Space Electric Rocket Test 2, a fost lansat pe o orbita in jurul Pamintului si motorul ionic a functionat 161 de zile.

Deep Space 1 va intilni cometa Borrelly in Septembrie 2001.

Xenonul este un gaz de 4 ori mai greu decit aerul. Cind motorul se porneste se incalzeste, un tub, catodul, ce emite un flux de electroni (exact ca intr-un ecran de televizor). Electronii intra intr-o incinta magnetica unde lovesc atomi de xenon. Impactul face ca atomul de xenon sa piarda unul din cei 54 de electroni de pe orbita. Rezultanta este gazul care are o sarcina positiva. Se cheama ca s-a ionizat! Simplu pina aici! Totul este ca sa stii cum sa-l construiesti. Spre capat, motorul ionic are doua seturi de grilaje metalice, ca doua site, una incarcata pozitiv si alta negativ la o tensiune de 1.280 de volti. Diferenta de potential exercita o tractiune pe ionii de xenon, care sint ejectati din motor cu o viteza de 100.000 km pe ora. Puterea consumata de motor este de aprox. 2.500 de wati. Poate functiona fara intrerupere ani de zile.