Gabriel isi desfacu
aripile si dupa ce le dezmorti articulatiile cu
citeva miscari lente, plonja in
picaj în golul imens ce incepea la picioarele
sale. Era aproape sigur ca-si va indeplini
misiunea, desi toti colegii sai dadusera gres in
mod inexplicabil acum pentru el. Fiecare avusese
o misiune distincta, trebuind sa duca oamenilor
cite un mesaj care i-ar fi ajutat in evolutia
lor. Daca ar fi ajuns la destinatie, aceste
mesaje le-ar fi deschis oamenilor calea de
intoarcere in gradina Edenului, calea spre
nemurire pierduta cindva. Dupa mii de ani
petrecuti pe Pamint, oamenii nu reuseau sa se
integreze acestuia. Avusese loc doar o limitata
adaptare fizica, mai mica decit a altor specii si
perspectivele lor spirituale nu erau deloc clare.
Odata cu inmultirea lor, diversitatea de pareri
bazate pe o cunoastere insuficienta ii dezbina,
facindu-i sa se lupte intre ei. Uitasera cine
sunt, cum si de ce ajunsesera pe Pamint.Gabriel
isi cunostea misiunea; avea si el de dus un mesaj
pe Pamint. Stia ca nu va fi usor, dar nu intuia
dificultatile pe care urma sa le infrunte.
Plutind cu viteza crescinda se apropia de Pamint
simtind o opozitie nefireasca. O forta i se
impotrivea. Cu cit se apropia mai mult, simtea
tot mai puternic forta potrivnica actionind
asupra lui. Nu mai putea mentine viteza din cauza
ei. Incerca sa o evite schimbind directia de
citeva ori pina isi dadu seama ca aceasta este
omniprezenta. Oare aceasta i-a impiedicat pe
colegii lui sa-si indeplineasca misiunile? Va
putea el s-o invinga?
Era destul de departe
de Pamint si trebuia sa consume multa energie
pentru a inainta. Era antrenat pentru a face fata
unor situatii dificile. La un moment dat isi dadu
seama ca nu mai poate pastra directia. Vira la
stinga si dupa un timp la dreapta decis sa
navigheze in volte pentru a folosi forta
antagonista in favoarea sa. Se apropia de Pamint
din ce in ce mai mult. Cind ajunse destul de
aproape isi dadu seama de caracterul fortei ce i
se opunea.
Rautatile oamenilor il
impiedicau sa ajunga pe Pamint.Continua sa
pluteasca deasupra Pamintului infruntind valurile
de energie malefica ce il asaltau continuu.
Trebuia sa-si indeplineasca misiunea. Trebuia sa
gaseasca pe cineva, un singur om, caruia sa-i
transmita mesajul sau. Trebuia sa reziste
energiilor malefice pina atunci, altfel s-ar fi
prabusit cu misiunea neindeplinita asemeni
predecesorilor sai. Mai avea o varianta pe care
deocamdata nu dorea sa o ia in consideratie.
Putea transmite mesajul unei alte fiinte de pe
Pamint, dar atunci ar fi fost vai de oameni...
Continua sa baleieze
Pamintul in cautarea unui destinatar ce parea sa
nu existe. Oamenii respingeau cu brutalitate
emisiile sale care le perturbau conceptiile prin
care ei credeau ca domina lumea inconjuratoare.
 Totul parea sa ii fie
ostil. Se deplasa cu greutate si rezervele
energetice iiscadeau intr-una. Nu mai avea mult
de parcurs cind isi dadu seama ca eforturile lui
vor fi zadarnice daca va continua astfel. Daca un
singur om de valoare mai exista pe Pamint, nu il
putea abandona. Se hotari in citeva secunde.
Renunta la protectie pentru a-si mari
sensibilitatea. Continua sa planeze in jurul
Pamintului suportind agresiunile ce-l afectau
continuu incercind sa-l distruga. Strabatea
vazduhul innegurat cu miscari lente, dar ferme,
realizate cu pretul unor mari eforturi. Nu
trebuia sa greseasca. Aparent se lasa dus de
valurile de energie ce cautau sa-l impiedice,
pentru a-si economisi fortele, dar controla
situatia si credinta ca va reusi il sustinea in
eforturile sale.
La un moment dat,
detecta o lumina firava ce strafulgera norii
malefici ce-l inconjurau. Instantaneu, se ghida
pe ea, transmise mesajul si plonja spre Pamint.
Atingind Pamintul ii transfera toate energiile
malefice acumulate purificindu-se si se inalta
catre cer. Isi indeplinise misiunea. O gasise pe
Maria si-i transmisese mesajul care avea sa
schimbe soarta omenirii. Se inalta cuprins de o
imensa bucurie.
Oamenii isi vedeau de
rautatile lor fara sa observe nimic. |
